Monday , September 25 2017

Simbolirile localității

Drapelul – reprezintă o pânză dreptunghiulară (2×3), tripartită în fâşii, alb-verde-alb.

 

Stema -reprezintă în câmp de argint un pal verde, însoţit în dextra de o ramură de stejar verde cu ghinde de aur, iar în senestra de o ramură de viţă de vie verde cu ciorchini de aur, şi încărcat cu o torţă de argint în pal, aprinsă cu flacără de aur, în jurul căreia se încolăceşte o ramură de spini şi un şarpe, ambele mobile de acelaşi metal. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri.
Stema or Codru

Iniţiativa creării stemei şi drapelului oraşului Codru aparţine primarului oraşului Alexandru Gârbu şi consultantei sale Natalia Moşneaga. Simbolurile s-au aprobat prin dispoziţia Primarului oraşului Codru nr.83 din 28 iulie 2000, Decizia Consiliului or.Codru 3/4 din 23.08.2000  şi în şedinţa Comisiei Naţionale de Heraldică a Republicii Moldova (C.N.H.) din 2 august 2000. Autorul stemei este Silviu Andrieş-Tabac, iar realizarea grafică aparţine pictorului Iurie Caminschi.

Câmpul de argint al scutului stemei, înlocuit regulamentar în drapel cu culoarea albă, semnifică puritatea spirituală, curăţenia şi înţelepciunea, devotamentul şi corectitudinea. Dintre planete argintului îi corespunde Luna, iar dintre pietrele preţioase — perla.

Principalul element al stemei oraşului Codru este însă palul verde – piesă onorabilă a scutului de prim ordin folosită foarte rar în heraldica românească. În drapel palul este înlocuit cu un brâu de aceeaşi culoare. Culoarea verde a palului şi brâului face aluzie la actuala denumire a oraşului, fiind şi culoarea tradiţională care semnifică în heraldică pădurea şi vegetaţia în general, primăvara şi renaşterea naturii, viaţa şi nemurirea. Verdele este culoarea mediatoare între albastru şi galben, între rece şi cald, între viaţă şi moarte şi este simbolic strâns unit de culoarea roşie a florilor de trandafir ce se desfac printre frunzele verzi pentru a defini viaţa. Dintre planete verdelui îi corespunde Venus, iar dintre pietrele preţioase – smaraldul.

Torţa aprinsă, mobila principală din palul verde, simbolizează focul. În medicina antică focul era considerat drept ultim remediu împotriva bolilor care nu au putut fi învinse prin tratament medicamentos şi chirurgical. Astfel, Hipocrate afirma ca „ceea ce nu se tratează cu focul este incurabil”. Atribut al mai multor divinităţi antice cu funcţii curative (Persephone- lunona, Demeter-Ceres, Arthemis-Diana, centaurul Hiron ş.a.), faclia a devenit treptat una dintre cele mai populare embleme medicale din lume. În această stemă ea apare mai ales ca atribut al zeiţei Hekate-zeiţă enigmatică din mitologia greacă, patronând magia, vrăjile, otrăvurile, lumea subterană, fantomele, spaimele nopţii şi care ştia să trateze alienaţia mintală.

Şarpele încolăcit în jurul torţei, în calitatea sa de prim simbol universal al medicinii din cele mai vechi timpuri şi cunoscut la multe popoare, accentuează şi întăreşte semnificaţia medicală a făcliei.

Ramura de spin, cel de-al doilea element ce înfăşoară torţa se referă la vechea denumire a localităţii – satul Schinoasa, toponim provenit de la numele văii omonime şi atestat documentar încă din secolul al XVI-lea. În general, spinul evocă ideia de obstacol, de piedici, de apărare firească exterioară, jertfa pe care a adus-o Hristos (încununat cu spini) întru salvarea oamenilor, jertfa pe care trebuie s-a aducă oamenii pe altarul ştiinţei şi al cunoaşterii pentru a îmbunătăţi lumea şi viaţa semenilor. În acelaşi timp, spinul ales în calitate de rege al tuturor copacilor, în condiţiile când toţi ceilalţi arbori au refuzat această responsabilitate. În tandem cu rugul aprins (aici focul torţei), simbolizând prezenţa lui Dumnezeu, ne vorbeşte de raţiune, înţelepciune, judecată, responsabilitate, onestitate şi bună credinţă.

Astfel, cele trei mobile ce se împletesc în câmpul palului verde, păstrând fiecare propria semnificaţie, vin împreună să evoce în limbaj heraldic prezenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie „Costiujeni” (Costiujeni este cel de-al doilea şi cel mai cunoscut nume a. localităţii), a cărui deschidere la 5 iulie 1895, pe moşia mănăstirii Sf Vineri, a marcat profund şi pentru lungă durată viaţa acestei localităţi, oferindu-i celebritate şi dăinuire.

Ramura de stejar ce însoţeşte palul din partea dreaptă heraldică se referă la Institutul de Cercetări Ştiinţifice, Selecţie şi Tehnologie în Pomicultură „Codru”, înfiinţat aici în 1978, în baza Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Pomiculturii şi a 11 sovhozuri specializate, şi datorită căruia localitatea obţine statutul de orăşel şi îşi primeşte numele actual. Atribuirea denumirii acestui Institut şi a statutului de orăşel (din 1997 este oraş) s-a produs la 25 maitie 1977. A fost ales stejarul – arbore sacru în nenumărate tradiţii şi simbol al măreţiei, solidităţii, puterii, longevităţii şi înălţimii spirituale şi materiale – este primul simbol al codrilor moldoveni din această parte a ţării.

Ramura de viţă de vie ce însoţeşte palul din partea stângă heraldică se referă la Institutul Naţional de Vii şi Vinuri, creat în 1956, în baza Institutului de Pomicultură, Vii şi Vinuri al Academiei de Ştiinţe, precum şi la Asociaţia ştiinţifică de producţie în domeniul viticulturii „Vierul”, asociaţie fondată în anul 1978, în componenţa căreia, au intrat Institutul moldovenesc în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, gospodăria pepinieri stică experimentală ce ţinea de Institut, cinci Sovhozuri, un birou de construcţii cu o întreprindere experimentală şi o şcoală de pomicultori – viticultori – viticultura fiind cel de-al treilea stâlp pe care îşi afirmă existenţa oraşul Codru azi. Din multele semnificaţii tradiţionale ale viţei de vie, alt arbore sacru la mai multe popoare, şi ale produsului său principal – vinul, cum ar fi cunoaşterea, tinereţea, viaţa veşnică etc., aici, în mod special, e de remarcat şi relaţia sa cu zeul fructelor, al vegetaţei.- şi mai ales al viţei de vie, vinului şi beţiei Dionysos (Bacchus), care ştia să-şi piardă duşmanii, luându-le minţile.

Corana murală de argint cu trei turnuri ce timbrează scutul semnifică statutul de oraş subordonat administrativ altei subdiviziuni şi care nu a avut statutul de reşedinţă de raion anterior.

Creat în baza smalţurilor principalelor câmpuri ale stemei, drapelul oraşului repetă aceleaşi semnificaţii, aici culorile preluând asupra lor şi toată semnificaţia mobilelor din blazon.

Simbil Localitate p1 Simbil Localitate p2 Simbil Localitate p3

Leave a Reply

Scroll To Top